EurActiv.ro: Care sunt punctele sensibile, in opinia dv, ale Planului de investitii propus de Jean Claude Juncker?

Iuliu Winkler: Acest plan este o noua increcare de a raspunde la nevoile de dezvoltare ale economiilor europene, vedem ca nu am depasit stadiul de criza, nu am intrat inca in stadiul de crestere sustenabila nici la nivelul zonei euro, nici la nivelul Europei Centrale si de Est. Crearea locurilor de munca este o mare problema iar relansarea economica, noile locuri de munca, toate pot veni si din finantarea investitiilor. Uniunea dispune de mai multe instrumente, unul dintre acestea fiind acest plan Juncker care vine cu inovatie foarte importanta: sa atraga mediul privat, innvestitorii, fie in infrastructura, fie in alte domenii. Este un plan diferit de clasicele politici europene care sunt politici de finantare bugetara, din resursele bugetului european.

Este si un pericol aici, fiindca finantarea privata presupune eficienta si profit, pe cand politica de coeziune, care este o politica de baza a Uniunii alaturi de Politica Agricola Comuna, este bazata pe investitii prin granturi, deci sumele cuprinse in finantari sunt nerambursabile.

In acest sens vedem noi, deputatii din comisia de dezvoltare regionala a PE, pericolul de a intra in coliziune cele doua tipuri de finantare, cele doua tipuri de proiecte.
In urma cu 2-3 ani, cand dezbateam reforma Politicii de Coeziune, unele voci vorbeau despre nevoia de a finanta mai mult prin politica de coeziune competitivitatea, mediul de afaceri in dauna investitiilor in infrastructura, de tipul diminuarii decalajelor, asa cum Romania beneficiaza si ar trebui sa beneficieze si in viitor.

Aceleasi voci spun acum ca planul Juncker este acela care poate finanta investitiile in dezvoltare de aceea politica de coeziune ar trebui reorientata sau regandita. Este un pericol aici, fiindca vorbim de perioada de finantare 2014-2020, strategia UE 2020, Acordul de Parteneriat semnat de Romania cu Comisia Europeana etc, documente care consfintesc o anumita situatie care nu trebuie sa se schimbe. Romania trebuie sa raspunda la niste provocari deosebite, suntem codasi la absorbtie din pacate.

Trebuie sa recuperam din declaaje cat se poate de mult si cat se poate de repede. Trebuie ca in anul 2015 sa utilizam in paralel fondurile venite din 2 perioade de finantare: 2007-2013 - care sunt in ultimul an, dar si noile programe 2014-2020. Avem un an de intarziere in intreaga UE dar si Romania a lansarii noilor Programe Operationale, aceasta perioada nu mai trebuie sa se prelungeasca.

Pe acest domeniu, Comisia nu va mai dezbate proiecte legislative [noi, in 2015] pentru ca reforma Politicii de Coeziune a fost facuta, insa vom urmari a ceea ce face Comisia si ceea ce se intampla in statele membre. Sigur ca aceste provocari, daca le raspundem in mod corect, pot aduce avantaje deosebite Romaniei

EurActiv.ro: Exista riscul ca Planul Juncker sa diminueze sumele alocate prin programele cu fonduri structurale, de exemplu in cazul proiectelor de infrastructura mare?

Iuliu Winkler: Nu exista un suport legal pentru a se intampla asa ceva. Acordul de parteneriat a fost semnat, Programele Operationale au fost deja avizate, cel Regional este in curs de avizare; nu exista baza legala pentru aceasta diminuare insa stiti ca la mijlocul perioadei va avea loc o revizuire, similara unei rectificari bugetare care poate fi pozitiva sau negativa. Trebuie sa fim atenti si la zvonurile din spatele scenei pentru ca acestea pot sa creeze curente de opinie care apoi sa se manifeste pozitiv sau negativ fata de tarile din Europa centrala si de Est. In afara de masurile concrete, de pasii legali care trebuie facuti intr-un caz sau altul, trebuie sa avem grija si la "atmosfera". Si anume: este Romania privita ca o tara care se straduie sa diminueze decalajele se straduie sa-si rezolve problemele si este indrituita sa ceara mai multe fonduri? Sau este privita ca o codasa din niste motive care ii sunt imputabile si ca atare nici nu merita prea multa atentie?